În lumea de astăzi, Țara Călatei este un subiect de mare importanță, care are un impact atât personal, cât și global. De la origini și până la relevanța sa astăzi, Țara Călatei a generat nenumărate dezbateri și opinii. De-a lungul istoriei, Țara Călatei a jucat un rol crucial în diferite aspecte ale societății, de la influența sa asupra culturii și artei, până la impactul său asupra economiei și politicii. În acest articol, vom explora în profunzime importanța Țara Călatei și relevanța sa în lumea contemporană, analizând implicațiile și consecințele sale în diverse domenii ale vieții de zi cu zi.
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține.
Regiunile etongrafice maghiare din Transilvania. La poziția 17 de regăsește regiunea etnografică Țara Călatei
Biserica reformată din Sâncraiu, cu o săteancă în costum popular
Țara Călatei (în maghiarăKalotaszeg) este o regiune etnografică maghiară situată în nord-vestul României, ce cuprinde partea vestică a județului Cluj și extremitatea sudică a județului Sălaj. Regiunea este dispusă în văile dintre municipiul Cluj și Huedin.
Istorie
Unul din promotorii arhitecturii și ornamenticii din Țara Călatei a fost scriitorul și arhitectul Károly Kós (1883-1977) care, în primăvara anului 1919, împreună cu alți intelectuali maghiari din Țara Călatei[cine?], a proclamat în HuedinRepublica din Călata, o republică inspirată din teoriile multiculturale născute în societatea etnografică maghiară de la 1889 și reunite sub numele de transilvanism.
