În acest articol vom explora impactul pe care Aporofobie l-a avut asupra diferitelor aspecte ale societății actuale. De la influența sa asupra relațiilor interpersonale până la relevanța sa în economia globală, Aporofobie a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii moderne. Prin analiza diferitelor studii și cercetări, vom examina modul în care Aporofobie a modelat modul în care trăim, lucrăm și relaționăm cu ceilalți. În plus, vom reflecta asupra rolului pe care Aporofobie îl joacă în viitor și asupra modului în care prezența sa va continua să reinventeze și să transforme diferite zone ale vieții noastre de zi cu zi.
Această pagină (secțiune) necesită o verificare. De verificat: Existența cuvântului în limba română.
Ștergeți eticheta numai după rezolvarea problemelor.
Aporofobia (din limba Spaniolaaporofobia, și din Greaca Antică ἄπορος (á-poros)= fără resurse, nevoiaș, sărac și ἄπορος (á-poros) (phobos)= frică) reprezintă teama de sărăcie și de oamenii săraci. Este dezgustul și antipatia față de oamenii nevoiași, care nu au un venit sau care sunt neajutorați.
Conceptul de aporofobie a fost creat în anii 1990 de către filozoful Adela Cortina, profesoară de Etică și Filozofie Politică la Universitatea din Valencia, această atitudine diferențiindu-se de xenofobia, care face referire doar la respingerea străinilor și la rasism, care este discriminarea grupurilor etnice. Diferența dintre aporofobie și xenofobie sau rasism este că nu există discriminare sau marginalizare a imigranților sau a membrilor altor grupuri etnice atunci când acești oameni au bunuri, resurse economice și/sau relevanță media și socială.
Așadar, aporofobia constă într-un sentiment de teamă și într-o atitudine de respingere a săracilor, a lipsei mijloacelor, neajutorului. Asemenea sentimente și atitudini sunt dobândite.