În acest articol, ne vom adânci în lumea fascinantă a lui Balthasar Neumann, explorând originile, evoluția și relevanța sa astăzi. Balthasar Neumann a fost subiect de interes și studiu de către experți din diverse domenii, care au dedicat timp și efort înțelegerii multiplelor sale fațete. Vom analiza modul în care Balthasar Neumann a influențat societatea de-a lungul timpului și modul în care a fost interpretat de diferite culturi și generații. În plus, vom examina rolul său în viața de zi cu zi a oamenilor, precum și influența sa asupra artei, științei și tehnologiei. Prin acest articol, ne propunem să aruncăm lumină asupra Balthasar Neumann și să oferim o imagine cuprinzătoare asupra acestui subiect relevant și intrigant.
Basilica de pelerinaj Vierzehnheiligen din Bad Staffelstein 
Balthasar Neumann pe bancnota de 50 DM
| Balthasar Neumann | |
 Retrato de Balthasar Neumann (1727), obra de Marcus Friedrich Kleinert | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  Cheb, Țările Coroanei boeme, Sfântul Imperiu Roman |
| Decedat | (66 de ani) Würzburg, Germania |
| Ocupație | arhitect inginer profesor antreprenor general pictor |
| Limbi vorbite | limba germană |
| Activitate | |
| Clădiri semnificative | Schloss Veitshöchheim Käppele Sankt-Salvator-Basilika |
Modifică date / text  | |
Johann Balthasar Neumann (n. 27 ianuarie 1687, Eger, Boemia – d. 19 august 1753, Würzburg, Franconia) a fost unul din importanții maeștri ai barocului și rococoului din Germania de sud.
Etape din viață
- 1714: este angajat la o turnătorie de Würzburg, unde se califică ca turnător de ghiulele de război.
- 1717: participant la luptele de cucerire a Belgradului ca inginer de teren.
- 1719: angajat ca director de construcții la contele de Schönborn în Würzburg. Colaborări cu cei mai renumiți arhitecți ai vremii (Johann Lukas von Hildebrandt ș.a.).
- 1731: șef de catedră la Universitatea din Würzburg.
Creațiile sale principale
- Abația mănăstirii din Schöntal (până în 1736)
- Rezidența din Würzburg în stil baroc italian-francez (1720 - 1744) după modelul palatului Versailles
- Capela familiei Schönborn din Domul din Würzburg (1723 - 1724)
- Hala de la Bad Bocklet (1725)
- Biserica St. Andreas din Retzstadt (1726)
- Turnul Maschikuli din fortificația Marienberg din Würzburg (1728)
- Biserica circulară de la mănăstirea Holzkirchen (Unterfranken) (1728 - 1730)
- Biserica Ordinului German din Bad Mergentheim (1730 - 1735)
- Basilica de pelerinaj a mănăstirii din Gößweinstein (1730 - 1739)
- Casa Scărilor din Castelul Bruchsal (din 1731)
- Biserica St.Nikolaus din Arnstein (1731 - 1734)
- Castelul din Werneck (1733 - 1746)
- Castelele Augustusburg și Falkenlust din Brühl (Rheinland)
- Biserica St.Laurentius din Dirmstein (1742 - 1746)
- Basilica de pelerinaj Vierzehnheiligen din Bad Staffelstein (1743 - 1772)
- Basilica abației din Münsterschwarzach (1727 - 1743)
- Basilica abației din Neresheim (1748)
Varia
Ca semn de recunoștință pentru meritele sale excepționale în artă, chipul său a fost imprimat pe fosta bancnotă germană de 50 DM.
Legături externe
- de O. Weigmann.: Neumann, Balthasar, articol din: Allgemeine Deutsche Biographie (ADB). Volumul 52, Leipzig, 1906, p. 668–679.
Referințe
- ^ https://rkd.nl/explore/artists/59221, accesat în Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Balthasar Neumann, Structurae, accesat în
- ^ „Balthasar Neumann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ The Fine Art Archive, accesat în
- ^ RKDartists, accesat în
- ^ Balthasar Neumann, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Balthasar Neumann, Neumann, Balthasar
- ^ „Balthasar Neumann”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ “Vierzehnheiligen” = Paisprezece ajutători
