Tema Blitzkrieg este ceva care a captat atenția multor oameni de-a lungul timpului. Fie datorită relevanței sale în societatea actuală, a impactului său asupra istoriei sau a influenței sale asupra vieții de zi cu zi a oamenilor, Blitzkrieg a fost un subiect de dezbatere constantă. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Blitzkrieg, de la origini până la evoluția sa de astăzi. Vom analiza importanța acesteia în diferite contexte și impactul său asupra vieții oamenilor, oferind o viziune completă și detaliată care ne permite să înțelegem relevanța sa în societatea actuală.
Blitzkrieg (ajutor·info) (termen din germană, care însemnă literal "război fulger"; se pronunță 'bliț.crig; cuvântul românesc corespunzător se scrie cu minusculă) este numele comun sub care este cunoscută o doctrină militară care pledează pentru o ofensivă militară generalizată, precedată de atacuri aeriene și bombardamente masive urmate de atacuri foarte rapide. Forțele militare mobile atacă variat și prin surprindere pe un front larg, dar și în adâncimea teritoriului advers, pentru a nu da timp inamicului de a se apăra sau regrupa coerent. O analiză pertinentă a conceptului este efectuată de Karl-Heinz Frieser, in lucrarea "Blitzkrieg-Legende. Der Westfeldzug 1940". Versiunea în limba română a acestei lucrări a apărut la Editura Militară sub titlul "Mitul Blitzkrieg-ului. Campania din Vest a Wehrmacht-ului. 1940Arhivat în , la Wayback Machine.".
Doctrinǎ
Principiile de bază ale acestei doctrine și tipuri de operații militare au fost dezvoltate de-a lungul secolului XX de mai multe națiuni și armate naționale, fiind adoptate în anii imediat următori ai primului război mondial. Armata Germaniei, wehrmachtul, a excelat în implementarea acestor concepte prin includerea armelor și vehiculelor moderne ale timpului respectiv ca una din metodele esențiale menite a spori eficiența luptelor și a muta linia de bătălie cât mai adânc în teritoriul inamic.
Practicǎ
Prima implementare în practică a doctrinei și conceptelor războiului fulger a fost realizată de wehrmacht la începutul teatrelor de operații ale celui de-al doilea război mondial. Strategia a fost deosebit de efectivă în cazul invazieiFranței, Țărilor de Jos și la începutul invaziei Uniunii Sovietice. Aceste operațiunii militare reușite s-au bazat masiv pe manevre de penetrare surprinzător de rapide, nepregătirea generală a inamicilor și inabilitatea acestora de a reacționa suficient de rapid și coerent la ofensiva generalizată a armatei Germaniei Naziste. Faptul că în 1940 armata Germaniei a învins relativ rapid forțele superioare numeric și tehnic ale Franței a condus mulți analiști militari ai timpului la concluzia pripită și falsă că wehrmachtul ar fi folosit un nou sistem de arme complex, constând din noi tipuri de arme inventate anterior de către germani.
Bibliografie
Chrisp, Peter. (1991) Blitzkrieg!, Witness History Series. New York: Bookwright Press. ISBN 0-531-18373-4.
Deighton, Len. Blitzkrieg: From the rise of Hitler to the fall of Dunkirk. 1981.
Corum, James S. The Roots of Blitzkrieg: Hans von Seeckt and German Military Reform. University Press of Kansas, 1994.
Edwards, Roger. Panzer: A Revolution in Warfare, 1939-1945. London: Brockhampton Press, 1998.
Manstein, Erich von. Lost Victories. Trans. Anthony G. Powell. Presidio, 1994.
Mosier, John. The Blitzkrieg Myth: How Hitler and the Allies Misread the Strategic Realities of World War II. HarperCollins, 2003.
Sinesi, Michael P. Modern Bewegungskrieg. German Battle Doctrine, 1920-1940. Thesis submitted to Columbian School of Arts and Sciences of The George Washington University, May 2001.
Bruce Condell (Ed.),David T. Zabecki (Ed.). On the German Art of War: Truppenführung (Literal Trans: 'Troop Leading'). Lynne Rienner Publishers, Inc., 2001