În acest articol, vom explora în profunzime lumea fascinantă a lui Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia. De la origini și până la relevanța sa astăzi, ne vom cufunda într-o călătorie care ne va permite să înțelegem în detaliu impactul său asupra diferitelor aspecte ale societății. Vom analiza influența sa în domenii atât de diverse precum cultura, economia și politica, dezvăluind multiplele sale fațete și rolul său în modelarea lumii contemporane. Printr-o analiză cuprinzătoare, vom explora provocările și oportunitățile pe care le reprezintă Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, precum și posibilele implicații pentru viitor. La sfârșitul acestei călătorii, sperăm să le fi oferit cititorilor noștri o înțelegere mai profundă și mai completă a Catedrala Sfântul Mihail din Alba Iulia, deschizând noi perspective pentru a reflecta și a dezbate importanța sa în lumea de astăzi.
| Catedrala „Sfântul Mihail” din Alba Iulia | |
 | |
| Poziționare | |
|---|---|
| Coordonate | 46°04′03″N 23°34′12″E / 46.06762°N 23.56995°E |
| Localitate | Alba Iulia |
| Județ | Alba |
| Țara |  România |
| Edificare | |
| Stil artistic | romanic și gotic |
| Data începerii construcției | 1004 |
| Data finalizării | 1009, 1291 |
| Înălțime | 62 m |
| Biserică episcopală | Arhidieceza de Alba Iulia |
| Clasificare | |
| Cod LMI | AB-II-m-A-00129 |
Modifică date / text  | |
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Mihail este situată în interiorul cetății Alba Iulia și este cel mai valoros monument de arhitectură romanică și gotică din Transilvania. Lăcașul deține două recorduri: este cea mai veche și totodată cea mai lungă (93 m în ax) catedrală din România. Edificiul este monument istoric, cod LMI AB-II-m-A-00129.
Istorie și arhitectură
Construcția catedralei a început în secolul al XI-lea, probabil prin anul 1004, odată cu întemeierea Episcopiei Transilvaniei de către regele Ștefan I al Ungariei. În imediata ei vecinătate, a fost descoperită fundația unei biserici în stil bizantin de la mijlocul secolului al X-lea.
La mijlocul secolului al XII-lea au fost ridicate navele transversale ale catedralei. Lăcașul a fost distrus parțial de marea invazie tătară în anul 1242. În prezent această catedrală a fost construită între anii 1246-1291 în stil romanic cu elemente de influență gotică. Edificiul a servit drept catedrală a Episcopiei Transilvaniei, iar de la concordatul interbelic dintre România și Sfântul Scaun servește drept catedrală a Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Alba Iulia.
În nava laterală de sud se află sarcofagul lui Iancu de Hunedoara, guvernator al Ungariei, cel al fiului său, Ladislau de Hunedoara, iar în nava nordică se află sarcofagul reginei Izabella și cel al lui Ioan Sigismund, primul principe al Transilvaniei și rege (titular) al Ungariei. În absida navei laterale nordice se află capela Lazo unde pot fi observate câteva fresce din epoca Renașterii.
Fotogalerie
-
Planul Catedralei -
Fațada -
Turla -
Absida principală -
Exteriorul -
Interiorul -
Orga -
Amvonul -
Pictura Sfântului Mihail -
-
Altarul -
Mormântul lui Iancu de Hunedoara
.JPG)
.jpg)
.jpg)
.jpg)
Vezi și
Referințe
- ^ Adevărul, Ruinele celei mai vechi biserici din Transilvania, 5 august 2011.
Bibliografie
- Géza Entz, La cathédrale de Gyulafehérvár, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus IV. 1958;
- Géza Entz, Die Baukunst Transsilvaniens im 11.-13. Jahrhundert, în: Acta Historiae Artium. Academiae Scientiarum Hungaricae. Tomus XIV. 1968.
| Control de autoritate |
|  |
|---|
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
