Idiom

Există un interes din ce în ce mai mare pentru Idiom, fie din cauza impactului său asupra societății, fie din cauza relevanței sale în domeniul științific. De zeci de ani, Idiom a captat atenția cadrelor universitare, a profesioniștilor și a publicului larg datorită importanței sale în diverse aspecte ale vieții de zi cu zi. În acest articol vom explora diferite fațete ale Idiom, de la originea și evoluția sa până la influența sa de astăzi. Vom analiza modul în care Idiom a modelat lumea în care trăim și ce perspective se deschid în jurul acestui subiect. În plus, vom examina implicațiile etice și morale pe care Idiom le poate ridica, fără a neglija progresele care au fost realizate în acest domeniu.

În lingvistică, termenul „idiom” (în română din cuvântul francez idiome, la rândul său din latinescul idioma provenind din cuvântul grecesc ἰδίωμα – idíōma) înglobează termenul „limbă”, termenii care denumesc diversele feluri de limbi (de exemplu „limbă creolă”, „pidgin”, „lingua franca”, „limbă vehiculară” etc.), varietățile regionale ale unei limbi („dialect”, „subdialect”, „grai”) și varietățile sociale ale unei limbi: „argou”, „jargon” etc. Unii lingviști includ aici și termenul „idiolect”. Prin urmare, se poate vorbi, de exemplu, despre idiomul românesc, idiomul aromân (macedoromân), idiomul muntenesc, idiomul oltean etc.

După lingvistul francez Philippe Blanchet,

„Un idiom este o rețea minimală de sisteme lingvistice individuale ce se identifică printr-un autoglotonim și o conștiință lingvistică specifice.”

În general, termenul „idiom” este folosit când subiectul abordat de cercetător nu necesită ca acesta să opteze pentru unul din termenii „limbă”, „dialect”, „subdialect” și „grai”, mai ales când este greu sau chiar imposibil să se oprească la unul din aceștia.

„Idiom” este un termen util mai ales în cazul societăților multilingve, cum sunt cele din majoritatea țărilor africane, în care coexistă numeroase varietăți ale unor limbi care nu sunt nici măcar suficient studiate.

Termenul „idiom” se mai folosește și ca gen proxim pentru definirea termenilor ce denumesc feluri de limbi sau varietăți ale unei limbi.

Deoarece chestiunea „limbă sau dialect?” provoacă de multe ori controverse extralingvistice, unii autori folosesc termenul „idiom” pentru a evita aceasta. Pierre Blanchet, în lucrarea în care îl folosește, justifică aceasta prin dorința de „a evita conotațiile ideologice ale terminologiei tradiționale”.

Termenul acesta se găsește și folosit în mod greșit, cu sensul „expresie idiomatică”, sub influența cuvântului englezesc idiom care are și acest sens, mai ales în materiale privind limba engleză și învățarea ei. Dicționarele explicative ale limbii române nu dau sensul „expresie idiomatică” la cuvântul „idiom”.

Note

  1. ^ a b Cf. Dexonline, articolul idiom.
  2. ^ De exemplu Pons 2015 (p. 18, nota 14).
  3. ^ Constantinescu-Dobridor, 1980, p. 235.
  4. ^ Nume dat unui idiom de către vorbitorii săi ca idiom matern.
  5. ^ a b Blanchet 1991, p. 85.
  6. ^ Exemple de lucrări de lingvistică în care se folosește termenul „idiom”: Dobrișan 2014 („idiomurile etiopiene”, „idiomurile asiro-babiloniene” etc.); Vasiliu 1985 ; Paliga 1998-1999 („idiom satem”, „idiom centum”); Dănilă 2005 Arhivat în , la Wayback Machine..
  7. ^ Un exemplu pentru aceasta este Mahmoudian 1996.
  8. ^ De exemplu în Lemelin 1995-2017, pp. 21–28.
  9. ^ De exemplu Cristina Ionescu, Gramatica limbii engleze prin idiomuri, Aramis, 2001.

Surse bibliografice

Vezi și

Enciclo
Wikious
Sapientia
Scientia
Boobota
Anandapedia
Sagapedia
Wikithot