În lumea modernă, Istorism a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un spectru larg de oameni. Atât în sfera profesională, cât și în cea personală, Istorism s-a dovedit a fi un factor determinant în evoluția continuă a societății. De-a lungul istoriei, Istorism a fost subiect de dezbatere, cercetare și reflecție, generând multiple perspective și abordări care au îmbogățit înțelegerea și aprecierea acestui fenomen. În acest articol, vom explora diferitele fațete ale Istorism, analizând impactul acestuia în diferite contexte și oferind o viziune cuprinzătoare care invită la reflecție și dialog.
Istorismul este o teorie filosofică și istoriografică, fondată în secolul al XIX-lea în Germania (ca Historismus), influențând Europa în secolele al XIX-lea și al XX-lea. În aceste timpuri nu a existat nicio știință naturală, umanistă sau filosofică care să nu reflecte într-un fel sau altul tipul istoric de gândire Ea afirmă istoricitarea umanității și legătura sa cu tradițiile.
Istorismul nu trebuie cunfundat cu istoricismul, chiar dacă ambele cuvinte sunt foarte asemănătoare. (Termenul istorism este uneori rezervat pentru a identifica curentul istoricist în tradiția filosofiei și istoriografiei germane.)
Note
- ^ a b en Alexander Spirkin; Sergei Syrovatkin (translator) (), Fundamentals of Philosophy., Moscova: Progress Publishers, p. 127, ISBN 978-5-01-002582-3, accesat în , Prima publicare în 1988, ca “Основы философии”
- ^ en Raymond Boudon, François Bourricaud, A Critical Dictionary of Sociology, Routledge, 1989: "Historicism", p. 198
 | Acest articol legat de filosofie este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui! |