Licostomo este un subiect care a generat un mare interes și dezbatere în societatea actuală. Odată cu progresul tehnologiei și schimbările în modul în care relaționăm,
Licostomo și-a asumat un rol relevant în viața de zi cu zi a oamenilor. De la origini și până la influența sa asupra prezentului,
Licostomo a marcat un înainte și după în diferite aspecte ale vieții, de la economie la politică. În acest articol, vom explora importanța și implicațiile
Licostomo astăzi, precum și implicațiile sale în viitor.
Licostomo, din limba greacă (lykos - „lup” și stoma - „gura”), în traducere „Gura Lupului”, a fost un port dunărean medieval menționat de genovezi, cărora le-a și aparținut în alternanță cu Imperiul Bizantin (de unde denumirea grecească), înaintea despotatului Dobrogean (1366-1404), a Țării Românești (1404-1428) și a Moldovei (1428-1484).
Multă vreme a fost confundat cu cetatea-port Chilia, al cărui nume este de asemenea grecesc, kellia însemnând „hangare”. În lumina ultimelor cercetări, nu mai poate fi vorba despre o identitate între acest port și Chilia, ci despre o așezare diferită, aflată mai la răsărit pe brațul Chilia, în preajma Vâlcovului (care i-a preluat numele de „lup” — de data aceasta în slavonă) sau a Peripravei sau poate chiar sub una dintre aceste localități.
După 1404, cetatea a intrat sub stăpânirea domnitorului Mircea cel Bătrân și ulterior, fără însă ca sursele vremii să fie concordante, sub aceea a domnitorilor moldoveni Alexandru cel Bun (din 1428) și Ștefan cel Mare.
După cucerirea Dobrogei de către turci (ulterior anului 1418) acest oraș a dispărut din cronici, deși existența sa s-a prelungit probabil mai tardiv, poate până la cucerirea Deltei, Chiliei și Cetății Albe de către turci în 1484.
Vezi și
Note
- ^ Andrei Oțetea (dir.), Istoria lumii în date, ed. Enciclopedică Română, București 1969, pp. 134-138
- ^ Panaitescu, p. 288, n. 3 (precizările aparțin editorului Gheorghe Lazăr)
- ^ Octavian Iliescu, Contributions à l'histoire des colonies génoises en Roumanie aux XIIIe - XVe siècles, Revue Roumaine d'Histoire, nr. 28 din 1989, p. 25 - 52.
- ^ dr. conf. Emil Dragnev, Sistemul defensiv al Țării Moldovei în epoca lui Ștefan cel Mare în ziarul „Universitatea”, nr. 5 (83) din 25 decembrie 2007.
- ^ Miercuri 23 ianuarie 2008, 23 ianuarie 2008, Ramona Vintila, Jurnalul Național, accesat la 3 iulie 2012
- ^ G.I. Brătianu : Cercetări asupra Vicinei și Cetății Albe, ed. Univ. Iași, 1935, cota 14.333 la Bibl. Univ. din Chișinău.
Bibliografie
- Piero Boccardo, Clario Di Fabio (dir.), Il secolo dei genovesi, ed. Electa, Milano; Italia, 1999, 472 p., ISBN 9788843572700
- P.P. Panaitescu, Mircea cel Bătrân, ediția a II-a, Editura Corint, București, 2000.