Astăzi, Limba kazahă este un subiect de mare relevanță și interes pentru o gamă largă de public. Fie că este vorba despre o persoană, un eveniment, o tendință sau un eveniment istoric, Limba kazahă a captat atenția persoanelor de toate vârstele și mediile. Acest articol explorează în detaliu importanța și impactul Limba kazahă în societatea actuală, subliniind implicațiile și influența acestuia asupra diferitelor aspecte ale vieții de zi cu zi. De la origine până la evoluția sa de-a lungul timpului, Limba kazahă a lăsat o amprentă semnificativă asupra lumii contemporane, iar acest articol urmărește să-și analizeze în profunzime relevanța.
| Kazahă қазақ тілі қазақша qazaq tĭlĭ قازاق تىلى | |
| Vorbită în | Kazahstan, China, Mongolia, Afganistan, Tadjikistan, Turcia, Turkmenistan, Ucraina, Uzbekistan, Rusia, Iran |
|---|---|
| Regiuni | Asia centrală |
| Număr de vorbitori | 11 milioane |
| Sistem de scriere | Alfabetul kazah (chirilic, latin, perso-arabic) |
| Clasificare | |
Limbi turcice
| |
| Statut oficial și codificare | |
| Limbă oficială în |  Kazahstan |
| Organ de reglementare | - |
| ISO 639-1 | kk |
| ISO 639-2 | kaz |
| ISO 639-3 (cel mai răspândit dialect) | kaz  |
| SIL | - |
| Răspândire în lume | |
 | |
| Puteți vizita Wikipedia în Kazahă. | |
| Această pagină poate conține caractere Unicode | |
Modifică date / text  | |
Limba kazahă (în kazahă qazaq tĭlĭ, cu alfabet latin: قازاق تءىلءي, cu alfabetul chirilic: қазақ тілі, cu alfabetul arab: قازاق تءىلءي) este o limbă altaică, membră a grupului vestic al limbilor turcice. Kazaha este răspândită mai ales în Kazahstan. Mai este vorbită în Rusia, în regiunea autonomă chineză Xinjiang și regiunea Bajan-Ölgii-Aimag din Mongolia, având un număr total de vorbitori estimat la 11,5 milioane.
Vorbitorii de limba kazahă au fost forțați să folosească alfabetul chirilic încă din vremea lui Stalin.
În octombrie 2017 președintele kazah decreta tranziția către folosirea alfabetului latin până în 2025.
Tabele de alfabete
| Chirilic curent |
Chirilic misionarului |
Latin Janalif |
Latin pinyin |
Alfabet arab |
AFI |
|---|---|---|---|---|---|
| Аа | Аа | Aa | Aa | ا | /a/ |
| Әә | Ӓӓ | Əə | Əə | ٴا | /æ/ |
| Бб | Бб | Bʙ | Bb | ب | /b/ |
| Вв | Уу | Vv | Vv | ۆ | /v/ |
| Гг | Гг | Gg | Gg | گ | /ɡ/ |
| Ғғ | Гг | Ƣƣ | Ƣƣ | ع | /ɣ/ |
| Дд | Дд | Dd | Dd | د | /d/ |
| Ее | Ее | Ee | Êê | ه | /e/, /je/ |
| Ёё | Йо йо | يو | /jo/, /jø/ | ||
| Жж | Жж | Çç | Jj | ج | /ʒ/ |
| Зз | Зз | Zz | Zz | ز | /z/ |
| Ии | Ии | Jj (1928-38) Ii (1938—40) |
Yy | ي | /ɯj/, /ɪj/ |
| Йй | Йй | Yy | ي | /j/ | |
| Кк | Кк | Kk | Kk | ك | /k/ |
| Ққ | Кк | Ⱪⱪ | ق | /q/ | |
| Лл | Лл | Ll | Ll | ل | /l/ |
| Мм | Мм | Mm | Mm | م | /m/ |
| Нн | Нн | Nn | Nn | ن | /n/ |
| Ңң | Ҥҥ | Ꞑꞑ | Ng ng | ڭ | /ŋ/ |
| Оо | Оо | Oo | Oo | و | /o/, /o/ |
| Өө | Ӧӧ | Ɵɵ | Ɵɵ | و | /ø/ |
| Пп | Пп | Pp | Pp | پ | /p/ |
| Рр | Рр | Rr | Rr | ر | /r/ |
| Сс | Сс | Ss | Ss | س | /s/ |
| Тт | Тт | Tt | Tt | ت | /t/ |
| Уу | Уу | Vv (1928-38) Uu (1938—40) |
Ww | ۋ | /w, /ɤw/, /yw/, /ɯw/, /ɪw/ |
| Ұұ | Уу | Uu (до 1938) Ŭŭ (1938—40) |
Uu | وُ | /ɤ/ |
| Үү | Ӱӱ | Yy | Üü | وُ | /y/ |
| Фф | Ff | Ff | ف | /f/ | |
| Хх | Хх | Xx | Hh | ح | /x/ |
| Һһ | Хх | Hh | Ⱨⱨ | ھ | /h/ |
| Цц | Тс тс | تس | /ʦ/ | ||
| Чч | Тш тш | چ | /ʧ/ | ||
| Шш | Шш | Cc | Xx | ش | /ʃ/ |
| Щщ | Шш шш | شش | /ʃʃ/ | ||
| Ъъ | |||||
| Ыы | Ыы | Ьь | Ee | ى | /ɯ/ |
| Іі | Ии | Ii (1928-38) Jj (1938—40) |
Ii | ى | /ɪ/ |
| Ьь | |||||
| Ээ | Ее | يه | /e/ | ||
| Юю | Йу йу | يۋ | /jɤ/, /jy/ | ||
| Яя | Йа йа | يا | /ja, /jæ/ |
Vezi și
- ^ Language
- ^ https://www.unicode.org/iso15924/iso15924-codes.html Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)