În lumea de astăzi, Mihnea cel Rău a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru oamenii de toate vârstele și categoriile sociale. Impactul său variază de la sfera personală la societate în ansamblu, generând dezbateri, opinii contradictorii și, uneori, lărgind decalajul dintre diferite grupuri. De-a lungul istoriei, Mihnea cel Rău a fost obiect de studiu, analiză și reflecție, ceea ce ne-a permis să-l înțelegem din diferite perspective și, prin urmare, influența sa asupra vieții de zi cu zi a oamenilor. În acest articol, vom explora diversele aspecte legate de Mihnea cel Rău, analizând evoluția acestuia, importanța sa și implicațiile pe care le presupune pentru societatea contemporană.
| Mihnea cel Rău | |
| Domn al Țării Românești | |
 Mihnea cel Rău | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | cca. 1462 Țara Românească  |
| Decedat | 12 martie 1510 Sibiu, Voievodatul Transilvaniei |
| Cauza decesului | omor |
| Părinți | Vlad Țepeș Ilona Szilágyi |
| Căsătorit cu | Smaranda Voica din Izvorani |
| Copii | Mircea al III-lea Ruxandra of Wallachia |
| Ocupație | monarh |
| Apartenență nobiliară | |
| Familie nobiliară | Dinastia Drăculeștilor |
| Domn al Țării Românești | |
| Domnie | aprilie 1508 – 29 octombrie 1509 |
| Predecesor | Radu cel Mare |
| Succesor | Mircea al III-lea |
Modifică date / text  | |
Mihnea cel Rău (n. 1462, Țara Românească – d. , Sibiu, Voievodatul Transilvaniei) a fost domnul al Țării Românești între 1508 și 1509, fiu al lui Vlad Țepeș. S-a aflat în conflict permanent cu boierii și a fost expulzat de pe tron cu ajutorul sultanului. S-a refugiat în Transilvania, unde a fost ucis un an mai târziu pe treptele Bisericii Catolice din Sibiu.
Porecla „cel Rău”
Mihnea a fost botezat „Cel Rău” de către rivalii săi, familia Craioveștilor. Unul din dușmanii cei mai aprigi ai lui Mihnea a fost călugărul Gavriil Protul, abate și cronicar grec al vremii. El a descris acțiunile lui Mihnea după cum urmează:
„Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pre toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pre alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa...”
Note
- ^ Genealogics
- ^ http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html#MR Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ De ce au fost botezați „cei răi“ domnitorii Alexandru al III-lea și Mihnea Vodă. Istoric: Decapitau boieri, dar nu întotdeauna justificat, 4 iulie 2015, Iulian Bunila, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016
Bibliografie
- Alexandru I. Odobescu, Mihnea-Vodă cel Rău
- Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, volumul II (1352-1606), paginile 223–225. Editura Științifică și Enciclopedică, București (1976).
Legături externe
| Predecesor: Radu cel Mare |
Domnitor al Țării Românești 1508 - 1509 |
Succesor: Mircea al III-lea |
