Palatul Teleki din Cluj-Napoca

În lumea de astăzi, Palatul Teleki din Cluj-Napoca a devenit un subiect de mare relevanță și interes pentru un public larg. Impactul său transcende granițele și acoperă diferite aspecte ale vieții de zi cu zi, de la sănătate la economie, inclusiv tehnologie și cultură. _Var1 a captat atenția cadrelor universitare, a oamenilor de știință, a oamenilor de afaceri, a activiștilor și a publicului larg, generând toate tipurile de dezbateri, investigații și acțiuni. Influența sa este de netăgăduit, iar studiul său este crucial pentru a înțelege mai bine lumea în care trăim. În acest articol vom explora diferitele fațete ale Palatul Teleki din Cluj-Napoca și importanța sa în societatea noastră actuală, analizând impactul său la nivel global și reflectând asupra posibilelor sale implicații viitoare.
Palatul Teleki

Palatul Teleki
Clădire
Stil arhitecturalBaroc târziu
LocCluj-Napoca
OrașCluj-Napoca  Modificați la Wikidata
ȚarăRomânia
AdresăStrada Mihail Kogălniceanu Nr. 7
Coordonate46°46′05″N 23°35′37″E / 46.767944444444°N 23.593527777778°E ({{PAGENAME}})
Începută1790
Terminată1795
Echipa de proiectare
ArhitectJoseph Leder

Palatul Teleki din Cluj-Napoca, construit pe str. M. Kogălniceanu nr.7 (în trecut Ulița Lupilor) este unul din cele mai valoroase monumente de arhitectură barocă laică clujeană, edificiu reprezentativ pentru barocul transilvănean.

Istoric

Familia Teleki a trebuit să achiziționeze mai multe case alăturate, pentru a obține, după demolarea acestora, terenul necesar noului edificiu. Generalul conte Adam Teleki I (1703-1763) avea trei case pe Ulița Lupilor.

Clădirea a fost construită între 1790-1795, după planurile arhitectului Joseph Leder, în stilul barocului târziu, cu unele elemente de clasicism. Actualmente clădirea adăpostește sala de lectură a Bibliotecii Județene „Octavian Goga”.

Note

  1. ^ Țoca, Clujul baroc, p. 93.
  2. ^ Dorin Alicu et al, p. 18.

Bibliografie

  • Lukács József (). Povestea orașului-comoară. Scurtă istorie a Clujului și monumentelor sale. Cluj-Napoca: Apostrof. ISBN 973-9279-74-0. 
  • Dorin Alicu, Ion Ciupea, Mihai Cojocneanu, Eugenia Glodariu, Ioana Hica, Petre Iambor, Gheorghe Lazarov (). Cluj-Napoca, de la începuturi până azi. Cluj-Napoca: Clusium. ISBN 973-7924-05-3. 
  • Ștefan Pascu (). Istoria Clujului. Bucharest. 
  • Mircea Țoca, Clujul baroc, Cluj 1983, pag. 93-94.

Vezi și

Legături externe