În lumea de astăzi, Uniunea pentru o Mișcare Populară a devenit un subiect de mare relevanță și dezbatere. De la origini și până în prezent, Uniunea pentru o Mișcare Populară a stârnit interes și curiozitate în oameni de toate vârstele și zonele societății. Impactul său asupra vieții de zi cu zi a oamenilor a generat opinii și poziții diferite în acest sens. În acest articol, vom căuta să explorăm diferitele perspective asupra Uniunea pentru o Mișcare Populară, precum și să analizăm influența acestuia în diferite zone ale societății. În plus, vom examina modul în care Uniunea pentru o Mișcare Populară a evoluat de-a lungul timpului și la ce ne putem aștepta de la viitorul său.
| Union pour un Mouvement Populaire | |
| Abreviere | UMP  |
|---|---|
| Oameni cheie | |
| Președinte | Jean-François Coppé (interimiar) |
| Date | |
| Înființat | 17 noiembrie 2002 |
| Desființat | |
| Sediu | 55, rue La Boétie 75384 Paris Cedex 08 |
| Informații | |
| Ideologie oficială | Liberalism conservator, Gaullism, Creștin democrație, Liberalism social |
| Poziție politică | dreapta |
| Afiliere internațională | Internaționala Centrist-Democrată, Internaționala Unionistă Democrată |
| Afiliere europeană | Partidul Popular European |
| Grup europarlamentar | Grupul Partidului Popular European |
| Culori oficiale | albastru și roșu |
| Prezență online | |
| www.u-m-p.org | |
Modifică date / text  | |
Uniunea pentru o Mișcare Populară (în franceză Union pour un Mouvement Populaire, acronim UMP) este o formațiune politică de dreapta din Franța, înființată la 23 aprilie 2002 pentru a susține candidatura lui Jacques Chirac pentru un al doilea mandat în funcția de președinte al Franței. Principiile politice ale formațiunii sunt pluralismul, democrația și descentralizarea.
Primul președinte al formațiunii a fost Alain Juppé, care a demisionat la 16 iulie 2004. Succesorul său, a fost ales pe 28 noiembrie 2004, în persoana lui Nicolas Sarkozy. După ce acesta a devenit Președintele Franței postul de președinte al partidului este îndeplinit de către Jean-Claude Gaudin.
