În lumea de astăzi, Vocală închisă centrală nerotunjită a devenit un subiect de interes din ce în ce mai mare. De-a lungul timpului, importanța Vocală închisă centrală nerotunjită a fost consolidată în diferite domenii, de la viața personală a oamenilor până la economia globală. Relevanța lui Vocală închisă centrală nerotunjită a condus la efectuarea de cercetări și la generarea dezbaterilor în jurul acestui subiect, pentru a-l înțelege pe deplin și a lua decizii informate în legătură cu acesta. În acest articol, vom explora diferite aspecte legate de Vocală închisă centrală nerotunjită, de la originea sa până la implicațiile sale actuale, cu scopul de a oferi o viziune cuprinzătoare asupra acestui subiect care are atât de mult impact asupra societății.
| Vocala închisă centrală nerotunjită | |
| ɨ | |
|---|---|
| ï | |
| Număr AFI | 317 |
| Codare | |
| Entitate (zecimal) | ɨ |
| Unicode (hex) | U+0268 |
| X-SAMPA | 1 |
| Kirshenbaum | i" |
| Braille |   |
.svg) | |
| Sunet | |
În fonetică, vocala închisă centrală nerotunjită este un tip de sunet vocalic folosit în unele limbi vorbite. Simbolul acestui sunet în Alfabetul Fonetic Internațional este (litera i tăiată cu o bară orizontală). În limba română există două litere care pot nota în scris acest sunet: Î și Â, fără vreo diferență fonetică. Exemple: între /'ɨn.tre/, Pârvu /'pɨr.vu/, hotărî /ho.tə'rɨ/.
Pronunție
- Este o vocală închisă, adică pronunțată cu limba apropiată de cerul gurii. Canalul fonator se strîmtează, dar într-o măsură mai mică decît în cazul consoanelor.
- Este o vocală centrală (medială), adică articulată în partea de mijloc a cavității orale, cu limba într-o poziție intermediară între poziția pentru vocale anterioare și cea pentru vocale posterioare.
- Este o vocală nerotunjită, adică pronunțată fără a rotunji buzele.
Exemple în alte limbi
Vocala este comună în limbile amerindiene. În Europa apare în unele limbi slave, în limba română, în aromână, portugheză etc. Exemple:
- Aromână: cântu „cânt”
- Poloneză: wy „voi”, „dumneavoastră”
- Portugheză: rezar „să se ruga”
- Rusă: вы „voi”, „dumneavoastră”
- Suedeză (unele dialecte și varietăți): vi „noi”
Bibliografie
| Vocale Vezi și AFI, consoane. | Modificare | ||||
| Deschidere | Anterioritate | ||||
|---|---|---|---|---|---|
| Anterioare | Semiant. | Centrale | Semipost. | Posterioare | |
| Închise | |||||
| Cvasiînchise | |||||
| Semiînchise | |||||
| Mijlocii | |||||
| Semideschise | |||||
| Cvasideschise | |||||
| Deschise | |||||
| Legendă: | |||||
| ■ Celulele galbene corespund vocalelor din limba română. ■ Celulele crem indică vocale folosite rar în limba română. ■ Celulele gri corespund unor vocale rare, fără simbol fonetic. În perechile de vocale, în stânga figurează varianta nerotunjită, iar în dreapta cea rotunjită. | |||||
