În lumea de astăzi,
Sărata, Bistrița-Năsăud este un subiect care a captat atenția și interesul unui număr mare de indivizi. Fie datorită relevanței sale istorice, a impactului său asupra societății actuale, fie a influenței sale în diferite domenii ale vieții de zi cu zi,
Sărata, Bistrița-Năsăud a devenit un punct constant de conversație între experți și publicul larg. În acest articol, vom explora în profunzime diferite aspecte legate de
Sărata, Bistrița-Năsăud, analizând importanța acestuia, implicațiile și evoluția sa în timp. De la origine până la rezultatul final,
Sărata, Bistrița-Năsăud reprezintă un subiect de mare interes care merită să fie examinat din unghiuri diferite.
Sărata, mai demult Șomfalău, Șumfalău (în dialectul săsesc Salz, germană Salz, maghiară Sófalva) este o localitate componentă a municipiului Bistrița din județul Bistrița-Năsăud, Transilvania, România.
Demografie
- La recensământul din 1910, populația satului era de 799 de locuitori, dintre care 482 și-au declarat limba maternă maghiară, 293 română, 23 germană și unul slovacă.
- La recensământul din 2002, populația satului era de 1039 de locuitori, dintre care 578 și-au declarat limba maternă maghiară, 271 română, iar 189 romi.
Date geologice
În subsolul zonei se găsește o acumulare de sare gemă miocenă.
Clădiri istorice
Vezi și
Legături externe
Galerie de imagini
-
-
Biserica de lemn din Sărata (monument istoric)
-
Castelul Lázár Imre (monument istoric)
-
-
Biserica reformată-calvină (monument istoric)
-
Depuneri de sare în Sărata
-
Ștrandul cu apă sărată în Sărata
-
Lacul de agrement „Sărata”
Componența etnică a satului Sărata (1910)
Maghiari (60,32%)
Români (36,67%)
Sași (2,87%)
Slovaci (0,12%)
Componența etnică a satului Sărata (2002)
Maghiari (55,6%)
Români (26,1%)
Romi (18,2%)